Criza economică s-a terminat sau nu? Ceva ani s-au scurs de când nu numai românii dar și alte nații o duc destul de rău, se zbat în sărăcie, comparativ cu perioada imediat de după Revoluțiile anti-comuniste din Europa. A fost imediat după aceste rupturi sociale, o perioadă scurtă când oamenii aveau senzația că tot ce zboară se mănâncă. Și chiar așa a fost, pentru că cei care au început o afacere bine pusă la punct atunci, acum ei au devenit miliardari. Totuși, scurta perioadă de euforie economică a durat puțin, căci, după cum bine știm, prin 2007 a început criza financiară cam peste tot în lume, care a ajuns evident și în țara noastră.

Aparent, din punct de vedere economic, situația la începutul anului 2018 nu este foarte diferită de cea a anilor trecuți. Cu toate acestea, specialiștii în economie susțin că ce a fost mai rău a trecut, pe baza unor semne sociale și economice care certifica că linia ferată a finanțelor s-a cârpit și că marfarul a pornit iar la drum.

Tabloul crizei economice globale dintre 2007-2017

În primul rând o să fac o retrospectivă a ultimilor ani, cei de după criza economică apărută aproximativ prin 2007- 2009 în România. Deja își făceau simțiți prezența colții ascuțiți ai crahului financiar din SUA. Acesta a tras după el distrugerea economiei globale. Mai țineți minte cum veneau știri din SUA, începând de la finele lui 2006 despre crahul de acolo? Pe atunci încă în România era bine, și nici chiar cei anunțați despre o criză nu se așteptau la așa ceva. Veneau săptămânal informații despre miliardari americani care se aruncau de la ultimul etaj al zgârie nori-ului personal pentru că nu mai aveau de unde să scoată bani că să își plătească datoriile la bancă. După vreo doi ani, criza economică a ajuns în Europa. Grecia a fost prima care a căzut pe baricade din cauza proastei administrații a finanțelor. Pe scurt, se pare că oamenii nu prea știau ce este aia „bon fiscal”, în condițiile în care deja în toată lumea începuse să se implimenteze de câteva zeci de ani acest termen. O grămadă de bănci elene au dat faliment și o data cu ele toată economia Eladei s-a dus de râpă. Grecia, prin 2009-2010 a închis mii de afaceri în toată lumea.

Au urmat în anii trecuți probleme grave financiare, de nemaîntâlnit de mult timp în alte țări din Europa, precum Franța, Spania, Portugalia, dar în mod special în Italia, unde un număr mare de afaceriști cu credite, ori au trebuit să își vândă totul ca să subziste, ori au plecat din Italia pentru a lucra prin America, ori, mai grav, unii dintre ei s-au sinucis, cum este cazul unui personaj cunoscut și controversat în România, Egido Maschio, tatăl lui Mirco Maschio.

În același timp anumite țări din Europa s-au revigorat mult mai bine în ultimii ani, ba chiar au ajuns să pompeze bani în economiile altor țări, printre altele: angajând forță de muncă din țările mai sărace. Aceste țări sunt Anglia, Germania, Austria, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, în principal țările nordice care au gestionat mult mai bine decât restul Europei situația de criză.

Acesta ar fi schița creionată despre cum a influențat crahul din America, economia Europei din ultimii aproximativ 10 ani.

De ce s-a ajuns la criză economică în România după Revoluție

Înainte în timpul comunismului, și aici mă refer la comunismul din toată lumea, nu numai cel ceaușist, lumea privea Statul, după indicațiile lui Stalin, Statul ca un „tată”: „Tata te bate dacă ești leneș și prost, dar tot el te ajută până la urmă. Tata îți mai dă, iar dacă nu îți da, mai furi, că închide ochiul.” Cam așa funcționa comunismul, și de aceea sunt mulți care îl regretă: pentru că nu mai au acum de la cine să fure dacă le este lene să muncească.

După căderea comunismului și începutul de democrație gen „perestroika”, problema a fost că o parte din populație nu mai avea de la cine să fure, iar cealaltă parte din populație, muncitori cinstiți, s-a trezit că peste 60% din insititutiile conduse de stat unde ei lucrau, au fost închise, pe scuză: nu sunt productive. Croația este mult mai sus din punct de vedere economic decât România pentru că reușit că după căderea comunismului să integreze privatizarea în instituțiile de stat. Cum zarurile au fost aruncate, ne-am trezit la mulți ani după Revoluție depinzând încă de niște ultime celule slăbite ale statului/sistemului, cu câteva afaceri mai mult sau mai puțin curate, cu câțiva investitori – români sau străini-mai mult sau mai puțin serioși, dar cu o mare dorință din partea oricărui român de a arată cât de bogat este, ce vilă are și câte mașini îi pot încăpea în garaj. Așa s-a ajuns la simpla problemă: toată lumea vrea să aibă multe lucruri scumpe, dar nu mai sunt bani, în plus nimeni nu face mare efort că să producă bani. Așadar: iată criza economică!

10 motive pentru care eu cred că ne revenim încet-încet din criză

Economia funcționează dacă banul circulă. Este unul din principiile de bază ale economiei. Și pe asta practic se bazează toate cele zece motive pe care vi le voi pune mai jos. Dar să o luăm metodic:

1. După Revoluție oamenii nu erau învățați cu noțiunea de firmă privată, de profit. Așadar, din acest motiv, doar câteva afaceri începute în anii ’90 au funcționat. Însă, cu timpul, noile generații au început să preia din experiența înaintașilor și în ultimii câțiva ani au apărut o pleiadă de firme private în absolut toate domeniile: de la teatru, Internet, la alimentație, modă, sănătate, muzică, arte, medicină, sport etc etc.

2. Valul imens de români care și-a părăsit țara și s-a dus să muncească „în afară” a produs foarte mulți bani pentru România. Pentru că românii câștigau bani din exterior, dar aproximativ 90% din ei investeau în România.

3. Turismul, deși foarte prost manageriat de conducători, a înflorit enorm mai ales în ultimii ani și mai ales datorită unor VIP uri de reume precum Prințul Charles al Marii Britanii care l-au promovat intens în exterior. Astfel, România avea, la 31 iulie 2017, un total de 7.905 structuri de cazare turistică (hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc.), în creștere cu 13,8% fată de 2016, și 343.700 de locuri de cazare, cu 4,5% mai multe decât în 2016. Turismul, se știe, a salvat multe țări de la faliment, primul exemplu care îmi vine în minte fiind cazul Tunisiei, țara pe care am vizitat-o, și care deși nu este binecuvântată ca România cu forme minunate de relief și bogății interne și externe, câștiga se pare aproape jumatate din PIB din turism.

4. Imobiliarele. Se simte deja că bate un vânt de prosperitate economică când vezi că la anunțul tău de vânzare a unei locuințe că sunt mai multe comentarii și că te sună mai multe agenții imobiliare. Și asta se întâmplă în toată România, nu numai la București. Deja lumea scoate banii de la naftalină ca să achiziționeze anumite imobile, terenuri, spații comerciale cu ideea: cât încă prețul este normal și nu va fi umflat de piață.

5. Creditele temeinic verificate. În ciuda faptului că încă se mai dau credite pentru câteva afaceri fantomă, în ultima vreme absolut toate băncile au început să aibă mare grijă în a tria posibilii debitori. În anii 90′- 2007 și chiar încă câțiva ani după aceea, băncile au acordat credite în exces care nu au putut fi niciodată rambursate de către unele persoane. Ca urmare, băncile au început să refuze să mai crediteze, să pună dobânzi foarte mici, în schimb, să ia comisioane foarte mari la servicii. Alte bănci au intrat în faliment. Acum se pare că situația s-a mai remediat și în această privință, în plus au intrat mai multe bănci puternice europene în România, fapt care denotă că economia românească nu îi înspăimânta în așa măsură pe mai marii lumii și că aceștia doresc să investească la noi.

(va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here