Tiberiu Bratu, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică „80% dintre cazurile operate de noi sunt români plecaţi în străinătate”

0
[Total: 0    Average: 0/5]

Complexele au urmări importante la nivel psihic, alterând starea de spirit şi ducând la hotărâri neinspirate şi iraţionale. Cum este privită chirurgia estetică? Ce se „caută”? Care este starea de fapt în momentul actual? Pentru răspunsuri pertinente am apelat la unul dintre cei mai mari specialişti în chirurgie estetică din România, prof. dr. Tiberiu Bratu, fondatorul clinicii BROL.

 

Care ar fi motivele pentru care oamenii apelează la chirurgia estetică?
Oamenii vin la noi pentru că vor şi încearcă să fie mai frumoşi, să se simtă mai bine în pielea lor. Când te uiţi în oglindă şi vezi că arăţi bine, te simţi bine; mai mult, suntem apreciaţi la prima vedere după aspectul exterior. Din păcate.

S-au schimbat motivele pentru care oamenii apelează la chirurgie pentru a fi „altfel”?
În primii 15 ani am făcut mai mult chirurgie reparatorie. La început am fost singur, apoi au venit profesorul Matusz, dr. Nodiţi, dr. Crăiniceanu, dr. Grujic. după care dr. Mestecăneanu şi dr. Cojocaru. Nu am vrut niciodată să deţin monopolul în această specialitate. Până la urmă, e şi o şansă pentru acest oraş. pentru Timişoara, să avem atâţia plasticieni. Acum avem o linie de gardă la Casa Austria – în fiecare zi se poate acorda asistenţă de cea mai înaltă calificare unui om care îşi taie o mână sau suferă o arsură. Este o realizare importantă. În clinica privată lucrez cu dr. Dorina Mihajlovic, dr. Daniela Olariu, cu dr. Kaushal Shruti şi cu dr. Mihaela Pop. La început, chirurgie estetică însemna lifting, operaţii pentru burţile cu „şorţ” şi gigantomastii, adică sâni foarte mari, pe care îi micşoram. Şi lipoaspiraţii. Acum se pun foarte multe proteze de sân, facem multe liftinguri, lipoaspiraţii şi foarte multe nasuri. Ştiu că „proteze” sună destul de dur, însă acesta este termenul uzual.

În anii 2000 v-aţi remarcat prin sloganul,,Noi te scăpăm de complexe”. Cum aţi ajuns Ia el?
Un prieten, specialist în marketing, a venit să se opereze la nas şi a petrecut două zile la noi în clinică. După mai multe zeci de întrebări pe care mi le-a pus, a venit cu acest slogan. A considerat el că reprezintă esenţa activităţii noastre. Mi-a plăcut foarte tare şi l-am folosit. Acesta este şi conceptul nostru despre activitatea pe care o prestăm. Atunci când cineva intră pe uşa clinicii, nu vedem acea persoană ca pe o sursă de venit, ci ca pe una care ne face onoarea de a o ajuta să scape de complexe. Nu aveţi idee cât de mult se schimbă viaţa unei astfel de persoane după îmbunătăţirea aspectului.

1019229011_c
Care este procentul bărbaţilor care apelează la chirurgia estetică în raport cu acela al femeilor?
Au început să vină tot mai mulţi bărbaţi, în general pentru transplant de păr, lifting, pleoape – inferioare, superioare – lipoaspiraţii…
De unde vin pacienţii?
Aproximativ 80% dintre cazurile operate de noi sun din afara ţării, români plecaţi în străinătate. Fiindcă preţurile noastre sunt cu o jumătate sau o treime mai mici faţă de cele practicate în afară, folosind aceleaşi proteze, acelaşi material. Dacă faci rabat la calitate, „păcăleşti” primii 10-20 de pacienţi, dar apoi nu mai păcăleşti pe nimeni.

Aţi avut în aceşti ani operaţii grele, speciale?
Au fost foarte multe. Mă întâlnesc şi azi pe stradă cu oameni care îmi spun: „Ştiţi, m-aţi operat înainte de Revoluţie; am avut o tumoră la picior… şi acum e bine”. Au fost multe arsuri, mâini puse la loc… Nu există operaţii uşoare, după mine. Bagatelizarea asta cu „mă duc să îmi pun sâni”, de parcă ai merge să îţi cumperi o haină, e greşită. Această operaţie nu e deloc una uşoară. Proteză se pune sub muşchiul pectoral şi eşti la câţiva milimetri de inimă, deci nu eşti foarte relaxat în sala de operaţie. Multe paciente au asimetrii de sâni ce trebuie rezolvate. Înainte de operaţie, li se explică însă toate riscurile şi complicaţiile care pot apărea. De asemenea, chirurgul care face un anumit tip de operaţie trebuie să ştie să rezolve foarte bine şi complicaţiile. În chirurgia estetică, pacienţii vin practic sănătoşi şi trebuie să plece la fel de sănătoşi şi mai frumoşi. Atunci când abordezi această latură a chirurgiei plastice (chirurgia estetică), trebuie să ai o mare maturitate profesională şi să te bazezi pe cunoştinţe solide de chirurgie reparatorie. Numai după ce faci câteva sute de operaţii poţi spune că stăpâneşti tehnica operatorie.
„Nu mi se pare normal şi nici etic să te pregăteşti în România cu gândul la un job în străinătate”
Munca din spitalul de stat e diferită faţă de ceea ce faceţi în rest?
Da, dar e, din păcate, din ce în ce mai rău, deoarece nu avem ceea ce ne trebuie pentru a lucra. Cazuistica e foarte mare şi oamenii au foarte multe probleme. Noi operăm oameni care îşi taie mâinile cu drujbe improvizate sau care aruncă benzină, încercând să facă focul cu lemne. 90% dintre ei sunt oameni amărâţi, care vin subnutriţi, cu multe probleme de sănătate, care n-au bani să se îngrijească şi cu o patologie asociată foarte mare. Este greu să-i tratezi…

1019229011_a

Sunteţi preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică. Din această poziţie, ce credeţi că se mai poate face în acest domeniu?
Încercăm să facem cât mai performant ceea ce facem. Iar eu, pe măsură ce trece timpul, încerc să fac operaţiile care ştiu că îmi ies bine – liftingul facial, reconstrucţiile şi chirurgia estetică a sânilor, de exemplu. Colegilor mei din clinică sau din asociaţie le recomand să se axeze pe anumite servicii la care excelează şi să redirecţioneze pacienţii către aceia dintre noi care sunt cei mai buni la celelalte activităţi. Este metoda găsită de noi pentru dezvoltare şi creşterea performanţelor. În plus, am militat pentru management aplicat şi o bună comunicare, esenţiale pentru sistemul nostru naţional de sănătate.

„Costurile cu educaţia unui medic depăşesc 700.000 de euro în ţările dezvoltate”
Ce le spuneţi studentilor la curs, în calitate de profesor la UMF?
Este regretabil că mulţi dintre ei sunt motivaţi de plecări afară, însă eu sunt mulţumit că sunt dedicaţi şi dornici să înveţe cât mai multe. Sfatul meu pentru ei este să aprofundeze cât mai bine această meserie, să câştige cunoştinţe şi chiar experienţă, iar apoi să hotărască destinaţia, în funcţie de analizele de moment. Nu mi se pare normal şi nici etic să te pregăteşti în România, cu gândul la un job în străinătate. De fapt, în perioada de acumulare, trebuie să fii conectat 100% la meserie. Din câte ştiu, costurile cu educaţia unui medic depăşesc 700.000 de euro în ţările dezvoltate. În acest fel este mai uşor să achiziţioneze medici români, gata formaţi, cu potenţial uriaş. Oare numai ei ştiu să facă calcule şi afaceri?

Criza financiară a afectat şi numărul celor care apelează la chirurgia estetică?
Cu siguranţă. Oamenii sunt tentaţi să-şi păstreze banii pentru strictul necesar şi se gândesc foarte bine înainte de a face orice fel de investiţie.

Ce ar trebui să ştie oamenii despre chirurgia estetică?
Nu trebuie exagerat cu chirurgia estetică. Mă refer la tinerele care ajung aici pentru mărire de sâni. Ar vrea să îşi facă această operaţie chiar şi la 16 ani. Am avut şi cazuri în care mama a solicitat astfel de intervenţii, pentru că fata era atât de nefericită de cum îi arătau sânii, încât voia să se sinucidă. Dar aceste operaţii se fac cel mai devreme când se termină perioada de creştere, pe la 18,19 ani Şi nasul la fel.

Aţi spus potrivite şi necesare. Aţi primit şi solicitări inutile sau fără necesitate?
M-am lovit de multe situaţii. Sunt fete cu sâni perfecţi, dornice să-i mărească. Le-am refuzat şi le-am explicat care sunt motivele, le-am arătat modele perfecte şi le-am argumentat decizia. Am avut şi situaţii care m-au revoltat: o asistentă a surprins întâmplător o discuţie dintre o clientă şi prietena acesteia. Pacienta se plângea că este obligată de mama ei să-şi mărească sânii, pentru a avea mai mult succes în videochat. Le-am chemat imediat şi pe tânără (21 de ani), şi pe mama ei şi le-am comunicat refuzul de a efectua intervenţia. Fetei i-am recomandat să se adreseze instituţiilor statului, dacă nu reuşeşte să-şi convingă mama…

1019229011_b

Sunt persoane care îşi fac intervenţii repetate?
Avem o pacientă care are vreo 78 de ani, îşi face la faţă diferite operaţii şi chiar arată foarte bine. Cea mai vârstnică pacientă a noastră a avut 83 de ani, o doamnă care şi-a făcut lifting facial. Am pus şi proteze de sân, la femei de 77 de ani. Erau motivate de activităţi şi mediul de viaţă.
Printre pacienţii dvs, se numără şi personalităţi?
Sunt destul de multe, dar eu nu prea vorbesc despre ele…

Dacă ar fi să vă faceţi o intervenţie de chirurgie estetică, ce v-aţi face?
Mi-am făcut pleoapele, fiindcă pacienţii care veneau la operaţii se uitau insistent la acest aspect.

Ce pasiuni are omul Tiberiu Bratu?
Ca activitate favorită rămâne sportul, în special înotul în lac de munte. Mă mai pasionează lectura. Cea mai mare pasiune şi satisfacţie mi-o conferă însă meseria pe care o practic. Zâmbetul unui fost pacient mulţumit atunci când ne întâlnim după ani nu poate înlocui nimic. Un călugăr pe care l-am operat mi-a spus, la un moment dat, că nu plecăm de pe lumea asta decât cu energia pozitivă trimisă către noi de oamenii pe care îi ajutăm. Mărturisesc că sunt convins de acest lucru şi vreau să fac asta în continuare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here