Mă numesc Ghergu Eduard, am 46 de ani şi locuiesc în Sibiu împreună cu soţia şi băiatul meu.Sunt pasionat de tehnologie, în special de dezvoltarea de software. Comunicarea este extrem de importantă pentru mine, atât cu colegii din echipele în care am lucrat, cât şi cu clienţii. Sunt o persoană analitică şi, cel puţin în ceea ce priveşte lucrurile şi situaţiile importante, îmi aloc timp pentru găsirea celei mai bune soluţii. Deţin un titlu de Doctor în Inginerie Industrială, sunt Master în Ştiinţa Computerelor şi Inginer în Inginerie Electrică. De-a lungul anilor, am obţinut numeroase certificări referitoare la diferite limbaje de programare şi tehnologii, precum şi practici Agile (Certified SCRUM Master și Project Manager) şi Arhitectură Software (Certified Software Architect Microsoft Platform).
În prezent, îmi desfăşor activitatea în cadrul unei companii multinaţionale care, în România, are sedii în Sibiu şi Timişoara, numită Visma Software SRL. Echipa din care fac parte dezvoltă o soluţie pentru activităţile economice ale companiilor ce este oferită ca Software as a Service (SaaS). Împreună cu colegii din echipă, ne ocupăm cu design-ul, implementarea, mentenanţa, testarea şi documentarea de module şi funcţionalităţi solicitate de clienţii care utilizează soluţia (în prezent, aproximativ 120000 de companii din 5 ţări europene). Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi practicilor ingineriei software constituie elemente definitorii ale activităţii pe care o desfăşor.
Am decis sa o închid în 2015
Activitatea profesională am început-o în 1996, într-o perioadă în care era foarte dificilă găsirea unui loc de muncă. Firmele private erau mici şi puţine, cel puţin în Sibiu, şi majoritatea se ocupau cu comerţul. În plus, obligativitatea satisfacerii serviciului militar după absolvirea studiilor, crea o piedică suplimentară, deoarece nimeni nu dorea să angajeze o persoană care putea fi chemată oricând „sub arme”.
Prima slujbă a fost înainte de absolvirea facultăţii, în cadrul unei instituţii publice, într-un post cu studii medii. După absolvirea facultăţii am lucrat, ca angajat sau colaborator, pentru diferite firme mai mari sau mai mici din Sibiu, româneşti sau cu capital străin, dezvoltând software pentru companii din România, Germania, Canada, Anglia, Suedia, Norvegia, Slovenia, Israel, Olanda, Italia, Statele Unite. În paralel, am continuat studiile cu programul pentru master și, ulterior, cel pentru doctorat.
În diferite etape ale activităţii profesionale am avut activitate didactică ca asistent, profesor asociat şi lector, atât la universitatea de stat, cât şi la două universităţi private din Sibiu, precum şi la un furnizor de servicii educaţionale cu capital privat. În anul 2003 am înfiinţat o companie proprie, Abstract Software SRL pe care am decis sa o închid în 2015 motivat de modul dezastruos în care Statul Român înţelege să trateze şi să taxeze antreprenorii.
În prezent, lucrez în cadrul Visma Software SRL din Sibiu şi, în timpul rămas la dispoziţie, încerc să public pe blog-ul personal, Professional Programmer. De asemenea, incerc sa contribui la educarea tinerei generații de ingineri software redactând materiale educaţionale in domeniu.
A fost un proces dificil de găsire a căii
Este o diferenţă majoră între modul în care priveam lucrurile în perioada adolescenţei şi modul în care le privesc acum, lucru accentuat şi de transformarea care a avut loc în ultimii ani datorită schimbării formei de guvernământ. În epoca comunistă, lucrurile erau stabilite de alţii, nu aveam prea multă libertate de decizie, nu aveam acces la informaţie şi resurse educaţionale. A fost un proces dificil de găsire a căii pe care continui să mă dezvolt şi pe care să-mi şi placă să o urmez. Mă pot considera norocos pentru că am putut să fac o profesie din pasiunea pe care o am, domeniul informatic.
Ni se promisese plata orelor suplimentare
În opinia mea, nu există pozitiv şi negativ, ci numai oportunităţi de a învăţa și dobândi experienţă. Voi începe cu cea pozitivă: după un efort de aproximativ 1 an, timp în care am dezvoltat şi integrat cu o platformă existentă un player pentru conţinut educaţional creat conform standardelor SCORM , soluţia a fost premiată cu premiul al II-lea la un concurs naţional în domeniul educaţional în Olanda.
Cu o situţie mai puţin plăcută am avut de-a face atunci când, după un efort susţinut împreună cu echipa din care făceam parte la momentul respectiv (am lucrat de multe ori până la ora 01:00 dimineaţa, multe week-end-uri) pentru a realiza şi implementa un sistem pentru Managementul Resurselor Întreprinderii, deşi ni se promisese plata orelor suplimentare, acestea nu au fost plătite. Nici măcar nu ni s-a mulţumit pentru munca desfăşurată, deşi soluţia a ajutat firma respectivă să economisească o sumă considerabilă.
Din păcate, nu există o soluţie universal valabilă
Dezvoltarea de software este atractivă din motive legate în primul rând de salarizare şi beneficii, greu de găsit în alte domenii de activitate datorită cererii foarte mari de personal calificat şi ofertei reduse pe piaţa muncii. Datorită motivelor menţionate anterior, tot mai multe persoane aleg să îşi desfăşoare activitatea profesională în acest domeniu de activitate. În plus, disponibilitatea informaţiilor, tehnologiile şi uneltele software din ce în ce mai avansate creează falsa impresie că activitatea din acest domeniu nu prezintă un grad de dificultate prea ridicat. Ce poate fi mai simplu decât să stai în faţa unui computer, să navighezi pe Internet (doar asta mulţi fac şi acasă), să foloseşti unelte software care te ajută să-ţi faci rapid treaba. În plus, documentaţia şi exemplele abundă pe diferite site-uri, YouTube, etc.
Din păcate, în realitate, lucrurile nu sunt atât de „roz”. Pregătirea de genul „curs de dezvoltare / programare în …” cu diplomă recunoscută de Ministerul Învăţământului arareori sunt luate în considerare la angajare. Nici absolvirea unei facultăţi de profil nu mai reprezintă un criteriu demn de luat în considerare pentru angajare. Nivelul tot mai scăzut al învăţământului românesc (mai sunt şi excepţii, dar acestea întăresc regula), lipsa sau slaba colaborare dintre cadrele didactice universitare şi industria de profil, precum şi interesul scăzut al studenţilor au ca rezultat absolvenţi slab pregătiţi, inapţi de multe ori să facă faţă cerinţelor pieţei.
Sunt iniţiative din partea firmelor mai mari, inclusiv din partea celei în cadrul căreia îmi desfăşor activitatea în prezent, de a oferi instituţiilor de învăţământ superior suport material şi educaţional, sunt acceptaţi stagiari (trainee), este posibilă desfăşurarea practicii în perioada studiilor universitare. Chiar şi în aceste condiţii, tinerii, în marea lor majoritate, par dezorientaţi, lipsiţi de motivaţie şi fără prea mare interes. Abundenţa de informaţie nestructurată şi axată în proporţie covârşitoare pe tehnologiile momentului, care, din cauza ritmului alert de dezvoltare, devin irelevante într-un timp foarte scurt, lipsa mentorilor care să le îndrume paşii, lipsa de cunoştinţe practice şi, în multe cazuri, situaţia materială, constituie obstacole în calea celor aflaţi la început de carieră.
Ce ar fi de făcut? Din păcate, nu există o soluţie universal valabilă pentru toate situaţiile, iar rezolvarea problemelor trebuie să vină de la persoana în cauză. Însă, căteodată, un sfat bun poate ajuta în vederea găsirii unei soluţii sau rezolvării unei situaţii. Dacă aş fi pus în situaţia de a fi la începutul activităţii profesionale, primul pas ar fi acela de a stabili în mod clar ceea ce prezintă cel mai mare interes pentru mine, ceea ce mi-ar place cel mai mult să fac. Cu cât identificarea acestui obiectiv este mai timpurie, cu atât mai bine, deoarece se poate investi mai mult timp şi efort în direcţia dorită. Următorul pas ar fi acela de a identifica elementele fundamentale ale domeniului, aşa-numitul „Body of Knowledge”. Înţelegerea elementelor de bază ale unui sistem de calcul, modul în care funcţionează un procesor, structura şi modul în care sunt manipulate datele, algoritmii uzuali sunt cunoştinţe absolut necesare pentru crearea unui fundament solid la care se pot adăuga ulterior diferite limbaje de programare şi tehnologii create pentru diferite domenii de aplicaţii. Stabilirea unui program de studiu şi organizarea cu stricteţe a timpului reprezintă alţii factori care contribuie decisiv la obţinerea de rezultate profesionale.
Acum veţi spune, probabil: „Da, iarăşi teorie ca la facultate sau curs. Cum aplic practic ce am învăţat? Cum găsesc un job?” La modul ideal, cunoaşteti deja un limbaj de programare şi poate aţi făcut câteva proiecte mici. Dacă nu, ar trebui să învăţaţi un astfel de limbaj. Pentru a-l alege, puteţi să studiaţi cerinţele referitoare la specialişti publicate în cadrul site-urilor cu oferte pentru locuri de muncă şi diferite studii dispoinibile pe piaţă. Învăţarea unui limbaj de programare nu se termină niciodată şi nu se poate face numai citind, ci lucrând practic, exersând şi învăţând din succese şi eşecuri. Este nevoie de mult timp, răbdare, efort şi pasiune pentru a reuşi.
Foarte important, principiile şi practicile ingineriei software trebuie învăţate, înţelese şi aplicate, chiar dacă nu prea sunt întâlnite în diferitele tutoriale disponibile. Cu cât sunteţi mai familiarizaţi cu aceste concepte, cu atât mai uşor veţi găsi un post de junior într-o companie care se ocupă cu dezvoltarea de software. După angajare probabil vă vor fi oferite diferite oportunităţi de dezvoltare profesională, dar acestea nu vor compensa niciodată efortul personal, pasiunea şi dăruirea pentru atingerea obiectivelor propuse.
Aşa cum spuneam, sunt o persoană analitică, deci raționalul are ponderea cea mai mare. Bineînţeles, în tot ceea ce ţine de familie şi viaţa personală, sentimentalul se manifestă mai pronunţat.
Firmele cu capital românesc sunt tot mai puţine
Societatea Românească trece printr-o criză profundă de identitate. S-a încercat, fără prea mult succes, părearea mea, importarea unor modele din străinătate în toate sferele sociale şi domeniile de activitate. Deşi au trecut atâţia ani de când s-a schimbat, cel puţin oficial, fosta formă de guvernământ, încă se simt tarele acesteia. Încă există, într-o pondere covârşitoare, mentalitatea suficienţei comuniste, încă se aşteaptă ca altcineva să ia deciziile importante şi aşa mai departe.
Afacerile în Romania se fac foarte greu deoarece societatea este în proporţie covârşitoare la nivelurile de bază ale piramidei lui Maslow, acelea de satisfacere a nevoilor primare. Firmele cu capital românesc sunt tot mai puţine şi sufocate de un mediu legislativ şi fiscal de-a dreptul toxic. Bineînţeles, avem şi companiile multinaţionale în care majoritatea angajaţilor cu venituri decente din România îşi desfăşoară activitatea. Dar, cum este şi normal pentru o companie, profitul primează, oamenii fiind doar un mijloc de producţie. Deci, nu există nici o garanţie că o multinaţională îşi va desfăşura pe termen nelimitat activitatea în România. În momentul în care profitul obţinut nu mai este cel scontat, sau cheltuielile operaţionale devin prea mari, aceasta îşi va închide afacerea în România.
În consecinţă, oamenii trebuie să fie flexibili, să-şi actualizeze permanent cunoştinţele şi să nu se cantoneze pe o nişă specifică angajatorului pentru care lucrează. Este dificil, dar numai cei care se pot adapta rapid vor supravieţui în această piaţă a muncii extrem de dinamică şi cu cerinţe din ce în ce mai mari.
Facebook