Povestea lui Bogdan Grădinaru, IT-istul care se visa scriitor și preot

0
904
Bogdan-Gradinaru-IT
Bogdan-Gradinaru-IT

 Bogdan Grădinaru lucreză de nouă ani în industria IT – dezvoltare software-uri . A furnizat servicii de suport, consultanță, analiză atât domeniului privat cât și celui public, coordonând echipe de suport tehnic, implementare și vânzări în diverse proiecte destinate unor domenii de business variate. Își dedică timpul pentru automatizarea proceselor de business în cadrul companiilor și este intr-o continuă căutare de noi provocări. Tată de gemeni (2 ani și 5 luni ), în ultimii șase ani face naveta între Ilfov  și București, pentru că și-a dorit un mediu mai puțin poluat pentru copiii săi. A fost de acord să vă spună povestea carierei sale, la solicitarea noastră.

„Colaborez extrem de aproape cu toți oamenii din echipele mele”

Bogdan-Gradinaru-IT
Bogdan-Gradinaru-IT

Actualmente, sunt managerul diviziei de clienți formată din echipele de Vânzări și Asistență Tehnică din cadrul CIEL România. Prin această poziție am reușit să obțin o perspectivă mai amplă asupra nevoilor pieței din România privind necesitatea unor soluții software care să schimbe mentalități de business și să îmi concentrez toată experiența pe a găsi soluții potrivite chiar și in contextele cele mai dificile. În prezent îmi doresc să duc experiența, obținută în zona de servicii clienți, către productia de soluții software, motiv pentru care mă pregătesc să mai accept încă o nouă provocare și anume, cea de Products Owner. Colaborez extrem de aproape cu toți oamenii din echipele mele pentru că mă inspiră zilnic și îmi stimulează creativitatea.

De la preot la IT-ist a fost numai un pas

Inițial mi-am dorit să devin preot deoarece consideram că cel mai important lucru pe care îl poți furniza omenirii este suportul moral și că toate celelalte vin de la sine apoi. Deși m-am pregătit în acest sens, am luat însă calea IT-ului și am cochetat apoi cu dorința de a mă alătura Serviciului Român de Informații deoarece mă pasiona sentimentul de a oferi siguranță / protecție prin soluțiile tehnice pe care aveam să le propun / implementez / coordonez. Dar și de această dată, deși trecusem de testele susținute, am renunțat în ultima clipă deoarece am considerat ca libertatea este motorul dezvoltării personale. Așa că am mers spre zona de servicii clienți, o parte a domeniului IT aflată la început de drum prin 2008 dar în plină expansiune, o arie destul de instabilă și provocatoare dar și pentru că aveam impresia că voi putea continua să îmi dezvolt calitățile care mă recomandau și pentru opțiunile inițiale. A fost o decizie corectă, motiv pentru care toată cariera mea s-a axat pe aceasta zonă, perfecționându-mi permanent acele calități neșlefuite. Am acumulat o vastă experiență din proiecte extrem de provocatoare la care am participat, din domeniul bancar, public iar de mai bine de 4 ani, in cel privat. Timp de 1 an și 3 luni am ocupat poziții de execuție iar ulterior m-am axat pe poziții de coordonare, teamlead, management operational și strategic. Deoarece am considerat dintotdeauna că un aport important la rezultatele calitative îl au în primul rând oamenii din echipă, m-am concentrat foarte mult pe zona de people management care a venit ca o mănușă peste background-ul meu tehnic. Și deoarece îmi plac provocările, am cochetat de câte ori am avut ocazia, și cu alte domenii adiacente (cum ar fi: marketing, coaching, training).

In copilărie se vedea un mare scriitor

Consider că viziunea din copilărie este întotdeauna cea mai curată deoarece nu este influențată de factorii externi. Dacă am putea-o sigila și pentru etapa în care devenim adulți, probabil am putea sparge multe bariere. Toate viziunile mele aveau la bază modul în care vedeam lucrurile la acea vreme și toate aveau legătura cu implicarea în asigurarea păcii în lume și cu a lăsa ceva pentru eternitate. Mă vedeam un mare scriitor din penița căruia ieșeau cărți care să schimbe vieți / percepții și care să ofere noi perspective. Nu mi-am pierdut de tot aceste viziuni deoarece încă mai cochetez cu ideea dar la o scară mult mai mică, momentan. Încă cred că experiența pe care o voi acumula de-a lungul timpului atât în plan personal cât și profesional va putea fi așternută la un moment dat pe coli de hârtie. Ar fi pur egoism din partea mea să nu fac acest lucru atunci când voi fi pregătit J.

A început mai târziu cu o zi, însă a terminat luna pe primul loc

Sunt două momente în cariera mea care mi-au marcat drumul în moduri pozitive. Ele mi-au dovedit că necunoscutul poate fi cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla pentru că de fapt poartă haina unor mari oportunități. Primul moment a fost la  22 de ani când am părăsit mediul bancar și mi se ivise șansa unui post într-o companie care se ocupa cu dezvoltarea de software. Aveam așteptarea să fiu trecut printr-un proces de inducție, instruire insă lucrurile aveau să se întâmple sub cu totul o altă formă. Era prima zi de lucru, îmi sorbeam cafeaua alături de noii colegi și încercam să îi cunosc printre sorbituri. După scurt timp, am fost băgat într-o sală unde în 5 minute mi s-au adus la cunoștință responsabilitățile mele și am fost lovit de o întrebare retorică deoarece nu am mai apucat să dau un răspuns: „Ești pregătit? Proiectul a fost demarat ieri, deci, să începem!”. Acel moment în care am fost introdus în sala unde echipa își desfășura activitatea la foc automat și în care plutea o presiune pe care o puteai chiar mirosi, a fost un moment de totul sau nimic. Am intrat direct în producție fără să cunosc niciun tool de lucru sau aplicația de pe proiect. Dupa prima lună am ieșit pe primul loc la indicatorii de performanță iar după 3 luni eram numit TeamLeader pe acel proiect care era și cel mai mare la vremea aceea în cadrul companiei, începând astfel cariera mea în zona de management operational.

Cât de ușor se pierde un an de munca în IT!

O întâmplare mai puțin pozitivă a fost când munca investită într-un an de zile pe un proiect nu a avut rezultatul așteptat, în sensul că soluția nu a putut fi asimilată de către personalul care ar fi trebuit să o utilizeze. A fost un eșec în primul rând al nostru, în calitate de furnizor, deoarece am tratat lucrurile la un nivel prea înalt (conform unui caiet de sarcini) față de așteptările utilizatorului final.

Bogdan te sfatuiește sa te remarci!

La sfaturi mă pricep cel mai bine, ca să fac o glumă J. În primul rând, ceea ce spun în cadrul oricărui interviu sau în cadrul oricărui proces de inducție, dacă vrei să te faci remarcat și să îți depășești limitele, ridică mâna atunci când nimeni altcineva nu o ridică. Acesta este cel mai bun moment de a arăta dar și pentru a-ti confirma ție, ca necunoscutul te poate face mai puternic. Mulți ne temem de lucruri care au șanse mari să nu se întâmple niciodată și pierdem astfel oportunități importante. A lucra în zona de servicii clienți te formează ca om și ca profesionist. Sunt atât de multe provocări aici, datorită în primul rând a diferitelor tipologii de oameni / clienți, încât plafonarea este aproape imposibilă. Este un mod de a-ți depăși limitele iar recompensele, imateriale în primul rând, sunt enorme. Unii spun că este necesar să faci ceea ce îți place, eu spun că important este să faci ceea ce te ajută să progresezi, să te autodepășești dar nu pentru că în viață asta ar fi un concurs ci pur și simplu pentru ca atunci când ne uităm în spate, să avem șansa să vedem diferite versiuni ale noastre, îmbunătățite. Ăsta e un mod de a spune că ai reușit să trăiești într-o viață, mai multe vieți. De tot ceea ce ai nevoie, fundamental, este să îți placă în primul rând oamenii și comunicarea. Restul vei ajunge să croșetezi urmându-ți propriul drum.

Rațional în profesie, Sentimental acasa?

Într-o poziție de management, combinarea raționalului cu emoționalul te ajută în luarea unor decizii echilibrate. Încerc să mențin un echilibru în cele mai multe cazuri, dar sunt și situații când folosesc unul in detrimentul celuilalt. Aici depinde foarte mult de impactul deciziei și ma refer la repercursiuni. Tind să utilizez raționalul când am de luat decizii foarte rapide care nu suportă amânare sau când o decizie ar putea avea implicatii negative asupra mai multor terti. Sentimentalul dă din coate atunci când decizia vizeaza o singură persoană. Deci aș putea spune, cel puțin în profesional, că raționalul iese învingător.

Despre societate, carieră și afaceri

Societatea – o față a celor care intră în alcătuirea ei, un conglomerat de trăiri, nebunii, visuri individuale proiectate în interiorul acesteia, construită pe raționamente de apartenență și suport reciproc.

Afacerile – un mod de a-ți oferi libertatea de a fi creativ și de a vedea oportunități acolo unde alții văd blocaje.

Cariera – O excursie prin viață care te îmbogățește cu experiență și care îți antrenează mușchiul gândirii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here