Efectul Dunning-Kruger. De ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază şi sunt promovaţi

0
[Total: 0    Average: 0/5]

Mulți dintre oamenii foarte inteligenți au tendința de a se subestima, astfel ajung uneori în funcții care nu le avantajează sau care nu le garantează fericirea. Cei opuși lor, persoanele ignoranțe, incompetente îşi apreciază nivelul competenţă ca fiind cu mult mai ridicat decât în realitate, și ajung în funcții mult mai înalte și, care le aduc fericirea.

Potrivit unor studii, supraîncredrea sau supraaprecierea poartă denumirea de Efectul Dunning- Kruger.  Acesta denumeşte un mecanism de gândire care generează o eroare de autoevaluare, în virtutea căruia unii oameni cred că sunt mult mai performanți decât în realitate.

Efectul Dunning-Kruger este demonstraţia ştiinţifică a unui adevăr pe care fiecare dintre noi îl poate constata în viaţa de zi cu zi, în epoca actuală şi mai ostentativ şi generalizat, şi despre care personalităţi remarcabile, oameni de ştiinţă, filosofi, artişti, din epoci diferite, s-au exprimat în ziceri devenite celebre.

Primele studii ale efectului de supraîncredere au fost făcute de psihologii David Dunning, profesor la Universitatea Michigan, şi Justin Kruger, specialist în psihologia socială, de la School of Commerce, a Universităţii din New York. Ceea ce i-a determinat să descopere efectul care le poartă numele au fost situații diferite din împrejurimi.

 Autorii au făcut observaţii în legătură cu diverse competenţe sau incompetenţe ale sportivilor, conducătorilor de autovehicule sau în legătură cu capacitatea unor oameni din diverse categorii sociale de înţelegere a unui text, care conduceau, toate, spre aceleaşi ipoteze:

  1. Persoanele incompetente tind să îşi supraestimeze nivelul de competentă.
  2. Persoanele incompetente nu pot să recunoască nivelul de competentă al celor cu adevărat competenţi.
  3. Persoanele incompetente nu îşi dau seama de incompetenţa lor.
  4. Dacă o anume situaţie (studiu, formare, exerciţiu etc.) conduce spre o ameliorare semnificativă a nivelului de competentă al unei astfel de persoane, această ar putea recunoaşte şi acceptă lacunele anterioare.

Psihologii au mai observat că efectul Dunning-Kruger este extrem de vizibil în viaţa politică, de exemplu, context în care multe persoane incompetente îşi supraapreciază competențele, fiind incapabile, în acelaşi timp, să recunoască nivelul de competentă al altora sau, parafrazând maximă unui umorist francez despre cultură, şi politică, este: “că gemul, cu cât ai mai puţin, cu atât îl întinzi mai mult”.

Atinşi de efectul Dunning-Kruger sunt și conducătorii de autovehicule cei mai periculoşi (care nu respectă regulile, merg cu viteză excesivă sau consumă alcool), ei plângându-se cel mai mult de incorectitudinea celorlalţi.

Semnele care indică nivelul de incompetenţă al celui care a ajuns într-o funcţie de conducere pentru care nu corespunde, constau în faptul că activitatea respectivului se va reduce tot mai mult la participarea la reuniuni, simpozioane, seminarii etc., fără a putea spune vreodată foarte clar în ce constă activitatea sa atât timp cât stă în birou. Este așa numitul tip de “conducător zburător” sau “conducător în levitaţie”.

Pe de altă parte, a cunoaşte efectul Dunning-Kruger şi riscurile pe care le implică, putem fi mai atenţi şi faţă de noi înşine. O minte ignorantă, sublinia Dunning, nu este un vas gol şi curat, ci umplut cu o serie de experienţe înşelătoare şi inutile, teorii, fapte, perspective, strategii, intuiţii, certitudini false, unele create încă din copilărie, care, din nefericire, la mulţi oameni, sunt echivalente cu adevărata metacogniţie (cunoaşterea despre propria cunoaştere).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here