Salut. Eu sunt Alexandra Hustiu Bibire, și ca în fiecare miercuri, te invit la o incursiune în lumea Personal Branding-ului prin ceea ce eu numesc #RevolutiaMeritocratieiprinPersonalBranding. Astăzi, la început de An Nou, aș vrea să încep altfel – aș vrea să ne gândim puțin la cât din ceea ce suntem, din ceea ce am devenit, suntem noi, și cât suntem suma a ceea ce își doresc ceilalți din jurul nostru să fim. Cât suntem din ceea ce se așteaptă de la noi să fim sau ni se cere – prin prisma diferitelor roluri pe care le avem : cel profesional, cel de mama/tată, cel de fiică/fiu, cel de soră/frate etc.
Vă propun un mic exercițiu tocmai în acest sens: pe o foaie micuță de hârtie, un post it chiar, enumerați-vă rolurile din viața voastră și ulterior notați procentual, cât din ceea ce reprezintă rolul acela sunteți voi și cât sunteți răspunsul la dorințele sau nevoile celorlalți. De exemplu, în rolul profesional, cât simțiți că sunteți ceea ce au ceilalți nevoie/dorința să fiți și cât sunteți exact ce v-ați dorit voi să fiți?
E un exercițiu greu, din punctul meu de vedere. Presupune conștientizare și asumare. Îndrăznesc să spun că e un exercițiu care dă și mai mult randament dacă îl facem ghidat, cu cineva care nu ne permite sa ne mințim singuri: avem tendința asta – ca să nu părem slabi, ca să doară mai puțin. Ca să nu vedem realitatea în față. Paradoxul e că, deși poate e puțin dureros o vreme, e una din cele mai eliberatoare experiențe pe care o poți trăi, pentru că simți, cel puțin pentru o vreme, că ți s-a luat un văl de pe ochi. Subit, lumea arată altfel.
Adevărat că și perioada de adaptare la noua lume provoacă disconfort, însă e un preț, care, din punctul meu de vedere, al omului care a trecut printr-un proces profund de autocunoaștere, merită plătit. Ba mai mult, sunt de părere că odată cu acest proces de autocunoaștere (care e mult mai amplu în esență, exercițiul de sus e doar de suprafață, dar revelator și el) apare în ființa noastră autenticitatea sau onestitatea față de sine și implicit față de ceilalți. Ne cad toate măștile posibile și încetăm să mai experimentăm frica (de oameni) sau neîncrederea.
La nivel profesional, lucrurile iau o amploare și mai mare: începem să ne creăm relații sănătoase, relații de încredere. Conform celor de la Harvard Business Review, autocunoașterea poate ajuta un lider mult mai mult decât o face un MBA și asta pentru că îți dezvoltă inteligența emoțională, în timp ce MBA-ul te ajută doar în a acumula cunoștințe de Business Management care nu sunt întotdeauna destul pentru a genera rezultate financiare și culturale în organizații, pe termen lung. Există o serie de studii făcute pe seama acestui subiect (pe care le-am menționat și eu în cartea mea Brandul tău personal ești Tu) în urma cărora s-a ajuns exact la această concluzie: cunoașterea de sine și înțelegerea celorlalți accelerează procesul de promovare în cadrul companiilor. De exemplu, un studio făcut de către Danny Millero de la Montreal’s HEC Business School și Xiaowei Xu de la Universitatea din Rhode Island, a studiat performanța a 440 de CEO care au apărut pe coperțile revistelor Forbes sau Fortune între anii 1970 și 2008. Concluzia lor: companiile care au fost conduse de CEO absolvenți ai unui MBA au avut un declin mult mai rapid.
Un alt studiu făcut asupra a 19 superstaruri care au absolvit Harvard Business School, de către Henry Mintzberg, profesor de Management la McGill University, alături de Joseph Lampel, de la Manchester Business School, a scos la iveală că 10 dintre ei au eșuat lamentabil, companiile lor ajungând la faliment, iar alți 4 au avut un parcurs nu foarte atrăgător. Deci 14 dintre cei 19 absolvenții de MBA au eșuat.
Așadar, succesul apare odată cu autocunoașterea. Și implicit și brandul personal. Pentru că nu devii doar cine ești Tu, ci și un om pe care ceilalți se pot baza. Un om în care ceilalți pot avea încredere. Până data viitoare, ca de obicei, te las cu un gând: ești o persoană de încredere? Ceilalți se pot baza pe tine?
Facebook